Modificările în sens negativ ale stărilor afectiv-emoționale ale viitoarei mămici sunt un lucru posibil, dar nu obligatoriu. Tristețe, pesimism, anxietate, neliniște interioară, iritabilitate, nervozitate, furie, sentimente de neputință, vinovăție, inutilitate și plâns facil înseamnă o parte dintre manifestările posibile în sarcină, cuprinse sub denumirea generică de dispoziție depresivă sau depresie.

Cauzele pe seama cărora sunt puse aceste schimbări afective sunt variate, plecând de la modificările statusului hormonal prin care trece organismul femeii gravide, până la schimbările fizice și psihologice implicite. Nu este deloc neglijabil nici contextul relațiilor afectiv-emoționale ale gravidei cu anturajul familial în principal, dar și cu cel profesional. Dezacordurile, conflictele, lupta pentru putere între partenerii cuplului conjugal sau în relațiile de serviciu, manifestate direct sau discret, sunt condiții generatoare de stres, neîmpăcare și oboseală psihică, mediu propice pentru dezvoltarea stărilor depresive.

Stările noastre afective și emoționale sunt expresia modului în care evaluăm situațiile pe care le trăim. Rezultatele acestor evaluări sunt gândurile sau imaginile mentale pe care le avem despre un anumit lucru.

Sarcina este o perioadă dificilă pentru mamă prin schimbările și incertitudinile pe care aceasta le are în legătura cu evoluția fătului pe de o parte, dar și a propriei persoane, pe de alta. Preocupările legate de imaginea corporală, de aspectul fizic, de propria eficiență pot fi surse de frustrare pentru persoanele înclinate spre afirmare de sine prin aceste mijloace. De asemenea, apar și întrebări legate de felul în care sarcina influențează relația de cuplu, în ce măsură este vorba despre o dăruire părintească deplină și responsabilă a partenerilor în așteptarea bebelușului sau, dimpotrivă, sunt prezente îndoieli, ezitări sau pur și simplu poate fi vorba de sarcina nedorită.

Nu este neglijabil nici felul în care viitoarea mamă evaluează modul în care se va descurca sub aspect economic și profesional odată cu apariția copilului. Așadar, gândurile, ideile, concluziile de moment sau de durată pe care viitoarea mamă le are în legătură cu diversele aspecte din viața ei pot avea un conținut pozitiv când condițiile sunt favorabile sau, dimpotrivă, pesimist și deznădăjduit când structura psihică a mamei este fragilă, imatură, iar mediul este nefavorabil.

Modul de raportare al femeii gravide la manifestările sarcinii este diferit. E lesne de înțeles că femeile cu „încărcătură” privind fragilitatea psihică pe linia părinților sau a rudelor au o vulnerabilitate psihică mai mare, iar riscul variațiilor afectiv-emoționale crește pe perioada sarcinii.

[SFAT]

Optimizarea confortului afectiv în cazul femeii gravide este în mediul civilizat un reflex social. În practicile de specialitate, aceasta se acordă prin consiliere psihologică și psihoterapie de suport.

Nu trebuie uitat însă că afecțiunea dintre mamă și copil este izvorul energiei creatoare care-i orientează femeii gravide gesturile protectoare și tandre, atât de așteptate de făptura gingașă dinăuntru.

Dincolo de metodele de specialitate, iubirea și credința cu toate cele ce decurg din ele – empatie, înțelegere, răbdare, atenție, ascultare, tandrețe – conferă cel mai deplin mod de depășire a dificultăților. Toate acestea se pot manifesta în relație cu partenerul, familia și anturajul. [/SFAT]